Mănăstirea Simonpetra din Athos

simonpetra3Această mănăstire se află în partea de S-V a peninsulei și este închinată Nașterii Domnului. A fost înființată de cuviosul Simon, care s-a nevoit într-o peșteră puțin mai sus de locul unde se află mănăstirea. Se spune că într-o noapte, pe când se afla la rugăciune, a văzut o lumină puternică pe muntele din apropiere. Era în noaptea Nașterii Domnului. Apoi a văzut doi îngeri cu o frânghie în mână. Unul stătea de o parte de munte ținând frânghia de un capăt, iar celălalt stătea de partea cealaltă, ținând frânghia de celălalt capăt. Și trecând cu frânghia peste vârful muntelui l-a tăiat, rămânând un mic platou. Unul din îngeri, privind spre cuviosul Simon i-a spus: „Pe acest loc să zidești o mănăstire în cinstea Nașterii Domnului!”.

Ascultând de porunca îngerului, cuviosul Simon a început această lucrare. Locul era foarte prăpăstios și foarte greu de lucrat pe el. În exterior, în jurul zidurilor, erau numai prăpăstii.Simonpetra1

După ce au înălțat o parte din zid, muncitorii au fost cuprinși de frică din cauza înălțimii și se gândeau să plece, lăsând lucrul neterminat. Înainte de plecarea lor, cuviosul Simon a trimis pe ucenicul său Isaia să-i cinstească; dar când s-a apropiat de ei pe schelă a alunecat și a căzut de la înălțimea aceea în prăpastie. Dar ucenicul nu a pățit nimic, fiind ținut de o mână nevăzută. Chiar tava care o avea în mâini a rămas neatinsă, cu paharele pline. Văzând muncitorii această minune s-au întărit și luând curaj nu au mai abandonat lucrarea, continuând-o până la sfârșit.

Simonpetra2La început cuviosul Simon a numit mănăstirea „Noul Betleem”, dar mai târziu, după adormirea lui, a luat denumirea care se păstrează și astăzi, adică Simonos al Pietrei, de la numele lui și de la piatra pe care a fost zidită.

Mănăstirea a fost arsă de multe ori, fiind ajutată mult de domnitorul român Mihai Viteazul; la arhondaricul mănăstirii este păstrat și în prezent un tablou cu chipul acestuia.

simonpetra5În anul 1762 a venit în mănăstire cuviosul ieromonah rus Paisie Velicicovschi împreună cu alți câțiva monahi. Nu a rămas aici mult timp, dar a reușit să populeze din nou mănăstirea, care se afla aproape de pustiire.

În biserica mare se află o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni despre care se spune că a venit singură de la Mănăstirea Vatopedu. Pe lângă alte sfinte moaște se află o bucată de Lemn din Sfânta Cruce, o mână a Sfintei Maria Magdalena, care e tot timpul caldă și despre care se spune că este mâna cu care l-a atins pe Mântuitorul Hristos după înviere. Se mai află și mâna Cuviosului Dionisie de Zachintos, părticele de la Sfântul Haralambie, Sfinții Cozma și Damian și Sfântul Mucenic Hristofor.simonopetra-athos- Mana Mariei Magdalena

În prezent numărul monahilor din mănăstire și a celor din împrejurimi trece de 100.

 

 

 

 

 

 

sursa: www.munteleathos.com