Minunea petrecută la Schitul Sfintei Ana din Sfântul Munte

Cele de mai jos le povestește un Bătrân de la Schitul Sfintei Ana din Sfântul Munte, despre zugrăvirea kyriakonului, adică a bisericii centrale a Schitului.
Pictorii Athanasie și Constantin ceruseră o sumă exagerat de mare de la părinții aghianiți pentru zugrăvirea kyriakonului Schitului Sfintei Ana. Părinții, fiind săraci, nu aveau, desigur, atâția bani, așa că pictorii au plecat înspre partea Marii Lavre, spre marea întristare a aghianiților. Pe drum însă au întâlnit cinci oameni ”neobișnuiți”, pe care numai privindu-i primeau insuflare.

– Binecuvântați, au spus pictorii.

– Domnul, au răspuns într-un glas cei cinci și au întrebat:

– Cine sunteți și unde mergeți?

– Suntem pictori de biserici și plecăm de la Sfânta Ana pentru că nu am putut ajunge la o înțelegere cu părinții în privința banilor, ca să le zugrăvim kyriakonul.

Atunci, unul din cei cinci, cel care părea să fie mai mare între ei, le-a spus cu asprime:

– Ce ați făcut voi e de neîngăduit… E posibil să cereți atâția bani de la niște părinți lipsiți de averi, de vreme ce sunt cu toții monahi? E posibil? Uite, și cei patru frați ai mei spun același lucru. Sunteți de acord, Avxentie, Evghenie, Mardarie și Orest?”.

– Da, la fel gândim și noi, Evstratie!

Cei doi iconari s-au pierdut cu firea, înțeleseseră că au de-a face cu niște sfinți. Aceia le-au mai spus și următorul lucru:

– Să vă întoarceți și să pictați kyriakonul și cât vă dau părinții, atâta să luați, zicând «să fie blagoslovit!», nimic altceva. De asemenea, în partea stângă să îi zugrăviți pe cei Cinci Mucenici Evstratie, Avxentie, Evghenie, Mardarie și Orest.

Îndată după aceasta, cei cinci au dispărut de la fața ochilor uimiți ai celor doi pictori, care, copleșiți, își tot făceau semnul crucii pe drumul de întoarcere către schit, unde au pictat în chip deosebit kyriakonul, după ce mai înainte le-au istorisit minunea părinților schitului.

Sursa: pemptousia.ro