Scurt istoric al Schitului Sfântul Apostol Andrei din Athos

Biserica Sfantului Andrei din Athos
Într-un loc frumos în zona Kareya, unde astazi se înalţă Schitul Sfântul Apostol Andrei, din primii ani de existentă a monahismului athonit se găseau locaşuri sihăstreşti. Asa, în chilia situată putin mai sus de Schit, întemeietorul monahismului athonit, cuviosul Atanasie, a pus începutul vieţii sale monahiceşti athonite, iar pe locul respectiv, exista din veacul al X-lea un lăcaş (monidria) numit „Xistru” sau „Xestu”. Adevarata istorie a acestui lăcaş are loc odata cu venirea în jumatatea secolului al XVII-lea aici a Sfântului Atanasie Patelaru. Sfinţitul Patriarh al Constantinopolului Atanasie al III-lea a părăsit tronul patriarhal din pricina tulburărilor şi a „sărăciei” acelui timp. Fiind în scaun mitropolitan al Tessalonicului şi vizitând des Sfântul Munte, el a cumpărat aici o veche monidrie şi a construit pe locul ei o chilie cu hramul Sfântului Antonie cel Mare, nădăjduind să petreacă în ea tot restul vieţii sale. La împlinirea vieţii pămantesti, s-a retras în Rusia, unde el a şi adormit în Domnul în Mănăstirea Schimbării la Faţă din or. Lubna în anul 1654. Sfintele sale moaste au fost descoperite neputrezite, aflate în pozitia şezând, asa cum a fost îngropat, şi astazi se odihnesc în biserica catedrala din or. Harcov.
În anul 1768 un alt fost patriarh ecumenic Serafim al II-lea a demolat chilia şi a construit pe locul ei una nouă, închinată Sfintilor Antonie cel Mare şi Apostolului Andrei. Această chilie a fost denumită „Serai” ceea ce în limba turcă înseamnă „Palat”, deoarece în acel timp era cea mai mare şi mai frumoasă în Kareya. Această denumire sa păstrat mai apoi şi pentru schit. Din ctitoria veche se păstrează până astazi edificiul de culoarea roşie din faţa bisericii mari. În anul 1841 chilia aceasta s-a cumpărat de la Mănăstirea Vatoped, fiind şi astăzi pe teritoriul respectivei mănăstiri, de către doi monahi ruşi, stareţii Visarion şi Varsanufie. În anul 1849 aceştia bazându-se pe documentul patriarhului ecumenic Antim al VI-lea au transformat chilia în schit cu viaţă de obste, primul stareţ devenind ieromonah Visarion. Din acel moment a început o viaţa monahală intensă: s-au ridicat noi clădiri, obştea s-a mărit. În mijlocul schitului s-a înalţat o biserică deosebită închinată Sfântului Apostol Andrei. Piatra de temelie a fost pusă în anul 1867 iar biserica a fost sfinţită în anul 1900.

Relicva cea mai preţioasă o reprezintă osul frunţii Apostolului Andrei cu bună mireazmă. Nu mult a durat perioada înfloririi. Primul război mondial şi revoluţia din Rusia au dus la urmări grave. Din Uniunea Sovietică, venirea noilor ascultători era imposibilă. Numărul fraţilor a scăzut repede. În anul 1958 un incendiu a distrus partea de apus a schitului, iar în anul 1971 a adormit ultimul monah a vechii obşti – Părintele Sampson. În anul 1992, în schit s-a asezat obstea elenă şi în anul 2001 s-au adăugat monahi noi. Astăzi dikeiul (gheronda) schitului este eromonahul Efrem.