D.v.: – Cum vedeti folosul pelerinajelor, în ziua de azi, când oamenii sunt interesati mai ales de distractii si de lucruri lumesti?
Mihail M.: – Noi când mergem în pelerinaj, nu facem baie. Duhovnicul ne-a spus că, si dacă facem, să facem undeva singuri, mai departe de lume. Dar nu ne mai încantă.
D.V.: – Pe plaje e din ce în ce mai mult dezmat…
Mihail M.: În momentul când iei Sfanta Împărtăsanie, când esti în post, lucrurile astea sunt atât de mici, cele lumesti, încat tinta ta este Sfanta Împartasanie; iti faci rugăciunile, te pregatesti, postesti, trebuie să fii curat, să citesti ceva… să faci o plimbare undeva, la o mănăstire sau în altă parte, si duminica, sau în ziua urmatoare, să mergi la biserică si să rămâi în slujbă, adică să te domine slujba, să fii cu totul acolo, la slujbă, cu totul. Spunea Sfântul Paisie Aghioritul că, dacă vrei să vezi care e starea ta duhovnicească, vezi când intri în biserică ce ganduri te cuprind. Si dacă începe si aia, si aia, dacă vine aia, dacă te uiti la aia, asa începe – aia e starea ta duhovnicească, înseamnă ca n-ai nimic, n-ai nimic! Dar dacă esti acolo, rămâi si te cuprind si lacrimile, înseamnă ca tu esti în biserică si nu afară! Că de fapt, asta este: esti în biserică? Că dacă gandul e afară, nici nu esti în biserică, chiar dacă trupul este acolo.
Preluare din cartea: Minuni Contemporane editura Areopag Bucuresti 2011
