Cultura Cucuteni, în mâinile copiilor din Cornet

În Parohia Cornet din Protopopiatul Moineşti, judeţul Bacău, s-a incheiat in 12 iulie 2015, Şcoala de vară „Icoana din mâinile copiilor”. Activitatea principală a constat în meşteşugul olăritului, care a avut în vedere modelajul, concepţia, pictura, arderea şi întrebuinţarea obiectelor casnice din lut.
tabara cucuteni
Tinerii din Parohia Cornet, Protopopiatul Moineşti, au avut posibilitatea timp de o săptămână să înveţe tehnica olăritului de la prof. Ionela Sandrina Mihuleac din Iaşi. Meşteşugul a fost predat copiilor începând de luni, 6 iulie 2015, în cadrul Şcolii de vară „Icoana din mâinile copiilor”, organizată cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului. Proiectul a adus în atenţia copiilor meşteşugul olaritului şi a avut în vedere modelajul, concepţia, pictura, arderea şi întrebuinţarea obiectelor casnice din lut. Prin intermediul acestuia, copiii sunt familiarizaţi cu elemente ale Culturii Cucuteni, specifică uneia dintre cele mai vechi civilizații din Europa.dsc_0311
Activitatea s-a desfăşurat la „Biserica Adormirii Maicii Domnului ” din satul Cornet, cursurile începând cu rostirea unei rugăciuni, urmată de prezentarea temei zilei, discuţii şi lucrul direct şi nemijlocit creativ. Încă din prima zi, copiii au modelat şi au desenat prima lor icoană în lut, după ce s-a construit un cuptor de ardere a obiectelor ceramice. „Cursurile au fost adresate copiilor în special, însă am descoperit dorinţa de a învăţa acest meşteşug şi la părinţii acestora. Este o mare cuptor cucutenibucurie să avem în mijlocul nostru un formator şi educator, în persoana doamnei profesor Ionela Sandrina Mihuleac. Am avut posibilitatea de a învăţa din tainele acestei culturi străvechi”, a menţionat părintele paroh Ştefan Pârjol. Duminica 12 iulie 2015, după săvârşirea Sfintei Liturghii din biserica Parohiei Cornet, a avut loc vernisajul şi expoziţia lucrărilor efectuate de copii dar şi de cei mari. Amintim că ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, aceasta precedând cu câteva sute de ani toate așezările umane, chiar şi pe cele din Sumer şi Egiptul Antic. atelier-cucuteni

•  Una dintre cele mai impresionante culturi neolitice este cultura Cucuteni-Tripolia care se întinde pe o arie de 35.000 de kilometri pătraţi cuprinsă în nord-estul României, Republica Moldova şi Ucraina de sud-vest. Şi-a primit numele de la satul Cucuteni unde, în 1884, s-au descoperit primele vestigii arheologice. Caracterizată de ceramica superb pictată, cultura Cucuteni este datată în jurul anului 4.800 – 4.600 î.e.n. Denumiţi şi ”cucutenieni”, oamenii de atunci se caracterizau printr-un mod de viaţă sedentar. Se ocupau cu vânătoarea, agricultura, pescuitul, meşteşugurile casnice, exploatarea sării şi comercializarea ei. Una dintre cele mai importante aşezări din România care se încadrează în cultura Cucuteni este satul Poduri din judeţul Bacău, în estul României. Aici s-a descoperit în 1979 un bogat sit arheologic care conţine locuinţe, unelte, depozite de provizii, ceramică pictată, statuete, şi chiar o moară. Pe dealul Ghindaru se află îngropată povestea cucutenienilor.cucuteni - copii

Arheologul Dan Monah a fost cel care a condus săpăturile. ”Primii locuitori de la Poduri s-au aşezat în jur de 4.800 î.e.n. Ei au construit primul sat care a fost distrus la un moment dat de un incendiu. Au revenit pe acelaşi loc şi au reconstruit satul. Şi astfel, fenomenul s-a repetat de nu mai puţin de 15 ori. Suprafaţa pe care noi am reuşit s-o cercetăm timp de aproape 30 de ani este din păcate redusă. Ne apropiem de cercetarea unei suprafeţe de aproximativ 1.000 de metri pătraţi, în timp ce suprafaţa telului depăşeşte 12.000 de metri pătraţi, iar suprafaţa întregii aşezări este între 60.000 – 80.000 metri pătraţi. În aşezările de la Poduri au locuit agricultori sedentari. Fără îndoială, vânau, pescuiau şi culegeau. Dar o situaţie deosebit de favorabilă le-o ofereau izvoarele sărate din apropiere. De aici exploatau sare pe care o foloseau la schimb cu populaţiile care locuiau în zonele lipsite de sare.”
cucuteni
Dan Monah a punctat cele mai importante obiecte şi construcţii descoperite la Poduri. ”Au fost găsite mari depozite de cereale şi aş aminti o locuinţă în care au fost descoperite nu mai puţin de 16 depozite de cereale. Au fost descoperite în diferite nivele construcţii de chirpici de forma unor cutii cu suprafaţa de un metru pătrat, pereţi înalţi de 45 de centimetri, deci o capacitate de o jumătate de metru cub. Dar cea mai spectaculoasă descoperire din această zonă este aşa-numita moară. Este vorba despre o construcţie în care se aflau 4 silozuri de formă tronconică, înalte de aproximativ 1,10 metri, prevăzute cu un un capac şi o răsuflătoare. În momentul descoperirii erau pline cam o treime cu cereale carbonizate. Interesant este că silozurile erau specializate, două dintre ele conţinând în special orz, în timp ce celelalte două conţineau grâu. În apropierea celor două silozuri se află o construcţie de formă pătrată în care erau aşezate 5 râşniţe, 3 mai mari şi 2 mai mici. Ele erau fixate în socluri de lut vopsite în alb. La colţul construcţiei era un jgheab prin care se evacua măcinişul. Este una dintre cele mai vechi mori din Europa de sud-est.”

Cucutenienii munceau, dar se şi rugau. Există un important inventar al obiectelor de cult descoperite de Dan Monah şi de echipa lui în situl arheologic de la Poduri. ”A fost descoperită o construcţie în care se aflau două vetre. Lângă prima vatră era un complex de statuete format din 7 statuete feminine, un tron de lut ars şi un mic vas de ceramică. Am numit acest ansamblu de statuete Sf. Familie, părând să reflecte compoziţia părţii feminine a unei familii. Este vorba de o matroană şi de alte 6 personaje feminine care după dimensiuni şi anumite trăsături somatice par să fie de vârste mai mici decât matroana. Dar cea mai interesantă descoperire a fost în aceeaşi construcţie unde lângă a doua vatră a fost găsit un vas în care se aflau 21 de statuete feminine, 13 tronuri şi 2 obiecte pe care le-am numit atunci opnii (OPN, obiecte preistorice neidentificate). Vasul în care se aflau obiectele sacre era protejat de un alt vas aşezat cu fundul în sus. Toate erau sparte de prăbuşirea pereţilor construcţiei şi de depunerile ulterioare. Acest complex, pe care l-am denumit soborul zeiţelor, este o portretizare a pantheonului locuitorilor pre-Cucuteni, nu numai de la Poduri. După 28 de ani, în satul Isaia în judeţul Iaşi, într-o aşezare pre-Cucuteni, a fost descoperit un vas în care se aflau 21 de statuete, 13 tronuri, 42 de sfere perforate, deci multiplu de 21, 21 de conuri, 21 de sfere incomplet perforate. Iată o relaţie între cele două complexe de cult care ne arată unitatea religioasă a triburilor pre-Cucuteni.”soborul_zeitelor_poduri

Medicul Romeo Dumitrescu, colecţionar de ceramică Cucuteni şi finanţator al săpăturilor, a confirmat spusele arheologului Dan Monah. ”Cele mai frumoase piese le-am putea considera piesele din tezaurul de la Bohotin alcătuit din 21 de zeităţi, dintre care 13 stau pe câte un scăunel de lut. Plus o piesă deosebită, rarisimă pentru perioada respectivă, tot dintr-un tezaur de 21 de figurine de lut, care are cea mai frumoasă imagine a unui cuplu desenat pe laterala unui scaun. Frumoase sunt toate, toate au stranietatea lor, dar este un desen de negăsit în alte culturi care se lipeşte de inimă şi chiar obsedează.”

sursa: www.doxologia.ro si www.rri.ro